Ferestrele cartierului

In sfarsit...liniste...nu stiu daca e linistea aia buna sau aia dinaintea furtunii..totusi parca nu mai zumzaie contoarele de injuraturi infundate…ca de obicei, ideile imi vin pe drum…asa e cand ai de facut drumuri…pe trotuar, in reatebe sau in metrou, la piata sau la rand la farmacie, auzi franturi de dialoguri si vezi secvente de viata care trecute prin cortexul personal te imping la reflectii.

….multe, putine, de mantuiala sau profunde, reflectiile tin de natura fiecaruia. Se intelege ce se vreasau ce e mai convenabil, nu intotdeauna ceea ce trebuie sau ce e corect iar eu nu fac exceptie…

Impins fara voia mea (..sau poate ca nu…e tot ceva mai mult sau mai putin voluntar…chestie subiectiva) in valtoarea disputelor(dar oare se poate spune asa?) ce umplu de mal apele zangului, te cuprinde un val de adrenalinaprost administrata. Si urmarile s-au vazut…

Parca acum cateva zile citeam numai cuvinte dulci, promisiuni si incercari de transformare sufleteasca in ajun de Craciun…la fel ca un personaj omniprezent in viata noastra , a celor dintre granite si nu numai, am sa incerc sa va aduc aminte de ceea ce se simtea peste tot in jurul nostru, in aer sau aievea in acele zile…caldura umana.

Vreti sau nu, suntem oameni…homo sapiens…adica fiinta bipeda inzestrata cu inteligenta superioara tuturor vietuitoarelor de pe planeta….da, stiu ca stiati insa stiati ca tot homo sapiens este singura vietuitoarecare minte ? Stiati ca e singura fiinta care ucide din placere? Stiati…stiu…

…ce e zangul?Parerea mea? Un soi de cartier….sau poate nu asa …la scara mai mica, o asociatie de bloc cu cateva scari….ce gasim acolo? O sumedenie de homo sapiens, fiecare diferit chiar si de cei din propria familie, copii, tineri, adulti, batrani…toate varstele sunt prezente pe lista de intretinere…fiecare scara are tipicul ei…bisericute peste tot…ni se pare normal sa fie…poate e…poate nu…e tot un soi de organizare minitribala…fiecare bisericuta are un lider de opinie…cel sau cea care dirijeaza opinia celorlalti…in bine sau dimpotriva…inevitabil…apar dispute…locul de parcare, gunoiul aruncat aiurea, restantieri, geamul spart de copilul vecinilor, femeia de serviciu care nu spala scara, scandalagiul de la 4, ala de-si bate femeia de 3 ori pe zi si-odata seara, betivanca ce doarme pe unde apuca, comunitarii din scari si spatial verde plin de mucuri si resturi de mancare…se gasesc motive…E drept..mai sunt si flori la ferestre, destule gospodine ingrijesc de familiile lor, cate un nene care schimba becul ars pe palier, se aud si cantece de voie buna, cate un “la multi ani” sparge linistea serilor, pensionarii care bat zarurile, bunicutele care vad totul , stiu totul si dirijeaza totul…

Un lucru insa e clar…in momentul in care simti ca linistea pune stapanire, traverseaza…..sigur va zbura pe geam un borcan sau o punga cu gunoi si nu cred ca te-ai bucura sa iti aterizeze in cap…

Asa e zangul…un loc mioritic(prin adoptie) in care dupa o zi de truda venim sa ne vedem prietenii, vecinii, nesuferitii, pensionarii, bunicutele, copilasii si animalutele de pe langa bloc…blocul ..Zang.

Zilele astea priveam de pe strada cum incet, incet luminitele Craciunului dispar…dispar ascunse in sertarele ce le vor tine ascunse pana la anul….m-am bucurat ca am vazut din ce in ce mai putini brazi aruncati…incerc sa nu-mi imaginez de ce..e bine asa…

Ferestrele sunt intredeschise…vecinii sunt deja acasa…sa ma grabesc si eu…